Imaginile cu mistreţi surprinşi în ultimele zile prin Floreşti şi Mănăştur au circulat intens pe reţelele de socializare.

Prezenţa animalelor sălbatice în zone locuite nu este însă o noutate pentru Cluj, spune Conf. Univ. Dr. Vasile Ceuca, prodecan al Facultăţii de Silvicultură şi Cadastru din cadrul USAMV Cluj, specialist în biologia şi etologia faunei sălbatice.

„Să ştiţi că nu sunt cazuri singulare. Încă de acum vreo 7-8 ani aveam probleme şi în Borhanci. Au fost şi acolo cazuri în care mistreţii «patrulau», ca să spun aşa, pe străzi şi în proximitatea locuinţelor umane”, a explicat acesta.

Potrivit specialistului, motivul pentru care mistreţii ajung în zone urbane sau periurbane este, în primul rând, căutarea hranei. Nu înseamnă neapărat că animalele nu găsesc hrană în habitatul lor, ci că au un comportament explorator pronunţat şi se adaptează uşor la condiţii noi.

„Caută mâncare. Nu neapărat pentru că nu ar găsi în fondurile cinegetice adiacente sau în habitatele din proximitatea aşezărilor umane, dar, având un comportament explorator destul de dezvoltat, încearcă să găsească surse noi de hrană”, a precizat Vasile Ceuca.

Între timp, un caz mai grav a fost semnalat la Someşul Cald. Acolo, un mistreţ de talie mare, cu mandibula ruptă, a intrat într-o zonă locuită. Animalul a provocat panică printre localnici, iar autorităţile au fost chemate să intervină.

„A existat şi o tentativă de atac asupra unui reprezentant al Jandarmeriei. Nu s-a soldat cu niciun fel de răni. Animalul s-a oprit la 3-4 metri de reprezentantul MAI şi, în cele din urmă, a plecat spre pădure”, a relatat specialistul.

Mistreţul a fost căutat ulterior cu ajutorul câinilor, dar nu a mai fost găsit în apropierea satului.

În mod normal, spune Vasile Ceuca, mistreţul nu atacă omul. Există însă situaţii speciale în care animalul poate deveni periculos: atunci când este rănit sau când este vorba despre o femelă cu pui.

„Fiind un animal rănit, instinctul de conservare se amplifică şi atunci atacă orice îi poate periclita integritatea corporală sau viaţa. Mai avem cazuri în care întâlnim femela cu pui şi atunci, dacă ea consideră că progeniturile îi sunt puse în pericol, poate să atace. Însă, în mod normal, mistreţul fuge”, a explicat acesta.

Recomandarea principală pentru cei care întâlnesc un mistreţ pe stradă este să nu încerce să se apropie de animal. Regula este valabilă, de altfel, pentru orice animal sălbatic.

„Trebuie să facem zgomot, pentru a-l alunga din zonă. El va căuta calea de scăpare, în primul rând pe unde a venit, pentru că îşi cunoaşte terenul. Bineînţeles că, dacă intră în panică, s-ar putea să traverseze şoseaua sau autostrada, dar, în general, se retrage”, a spus Vasile Ceuca.

Spre deosebire de câini sau carnivore, fuga omului nu declanşează, în mod obişnuit, un comportament de urmărire din partea mistreţului. Totuşi, specialistul subliniază că trebuie evitate situaţiile în care animalul se simte încolţit.

În ceea ce priveşte numărul mistreţilor, Vasile Ceuca spune că nu se poate vorbi, în prezent, despre suprapopulare. Pesta porcină africană a afectat puternic efectivele în ultimii ani.

„La nivelul întregii ţări, pierderile au fost imense. Practic, populaţiile de mistreţ au fost decimate, ajungând aproape de extincţie în unele zone din ţară”, a spus acesta.

Efectivele încep să se refacă treptat, datorită capacităţii mari de adaptare şi prolificităţii speciei, dar pierderile anuale cauzate de pesta porcină africană continuă să fie importante.

În cazul gospodăriilor sau culturilor agricole expuse, gardurile electrice pot fi o soluţie de protecţie. Specialistul spune că acestea sunt recomandate inclusiv în legislaţie pentru reducerea pagubelor provocate de mistreţi.

Cazul mistreţului rănit de la Someşul Cald atrage însă atenţia asupra unei întârzieri legislative. Potrivit lui Vasile Ceuca, cotele de recoltă pentru speciile de vânat, cu excepţia căpriorului, nu sunt încă publicate în Monitorul Oficial, deşi ordinul ar fi trebuit semnat şi publicat până în 14 mai.

„Având în vedere starea exemplarului cu mandibula ruptă, este clar că nu se poate hrăni şi va muri de inaniție. Practic, este o moarte lentă şi deloc etică dacă nu se intervine”, a spus acesta.

În lipsa cadrului legal, autorităţile şi specialiştii nu pot interveni pentru recoltarea animalului, chiar dacă acesta suferă şi poate reprezenta un pericol.

„Neavând dreptul de a interveni pentru a recolta animalul respectiv, nu putem face nimic altceva decât să privim. O soluţie mai etică şi totodată legală nu am avut în momentul de faţă”, a precizat Vasile Ceuca.

Specialistul spune că prezenţa unui mistreţ pe stradă nu trebuie să ducă la panică, dar nici la gesturi imprudente. Frica este firească atunci când animalul se află foarte aproape, însă reacţia corectă este păstrarea distanţei şi evitarea blocării căilor de retragere.

„Este normal să simţim frică, dar să nu cădem în extrema opusă şi să devenim anxioşi doar pentru că am văzut un mistreţ pe stradă. În general, dacă se face gălăgie, ar trebui să plece”, a concluzionat Conf. Univ. Dr. Vasile Ceuca.

Andrea Nagy

Foto: Pixabay

Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.

Articolul Mistreţii de pe străzile Clujului: pericolul real apare când animalele sunt rănite sau încolţite apare prima dată în Radio Romania Cluj.

Radio Romania Cluj

Message History

Delivery option(s)